Stresul la locul de munca: sunteţi BURN-OUT, BORE-OUT sau BROWN-OUT?

woman-1733891_1920

Ce este burn-out?

Conceptul de burn-out sau sindromul epuizării profesionale, şi-a făcut apariția la sfârşitul secolului trecut. Caracterizat printr-o stare de oboseală generalizată ca urmare a unui exces de implicare în activitatea profesională, burn-out conduce angajatul, dealtfel dinamic şi motivat profesional la început, la o stare de apatie şi lipsă de vlagă

Termenul „burn-out” vine din englezescul Burn care înseamna „a arde”, aşa cum explică Herbert J. Freudenberger în cartea sa Burn Out: The High Cost of High Achievement. What it is and how to survive it (Epuizarea profesionala: arsura internă) publicat în 1980:

„În calitate de psihanalist şi practician, mi-am dat seama că oamenii sunt câteodată victime ale incendiilor, la fel precum clădirile. Sub tensiunea produsă de viață în lumea noastră complexă, resursele lor interne se consumă treptat ca şi cum ar fi sub actiunea flăcărilor, nelasând în interior decât un gol profund, chiar dacă anvelopa externă pare mai mult sau mai puțin intactă.”

Cauzele burn-out

Cauzele pot fi multiple. Se face referire la factori de risc psihosociali: intensitatea şi complexitatea activității profesionale, supraîncarcarea activității la birou, suprasolicitarea emotională cu precadere în job-urile care implică interacțiunea cu publicul, ambianța dezagreabilă la locul de muncă, insecuritatea locului de muncă…

Totodată şi factorii individuali pot juca un rol: gradul de implicare personală în activitatea profesională, instabilitatea emoțională, importanța pe care o acordăm activității profesionale în viața individuală…

Persoanele foarte entuziasmate de activitatea lor profesională (cum ar fi debutanții de exemplu, antreprenorii sau managerii) sau cei confruntați cu responsabilități profesionale importante pot cădea uşor victime acestui sindrom.

Când investim extrem de multă energie la serviciu, când nu mai numărăm orele de muncă, când munca ne afectează timpul dedicat vieții personale, când profesia devine preocuparea noastră majoră, chiar unică, motorul s-a ambalat deja… şi dacă nu găsim frâna, riscăm să ne oprim în şanț!

Bore-out, brown-out… alte sindromuri ale stresului la munca

În ultima vreme, alte sindromuri au apărut în spațiul public. Chiar dacă nu au fost încă validate de comunitatea ştiințifică – asa cum e cazul cu burn-out care este recunoscut ca o boală psihică şi de medicina muncii în numeroase țări – au meritul cel puțin de a susține dezbaterea publică asupra diferitelor manifestări ale stresului la locul de muncă.

Bore-out ar duce salariatul în aceeaşi stare psihică devastatoare ca şi burn out, însă, de data asta, din cauza plictiselii, blazării, lipsei crunte de dinamică profesională şi de satisfacție profesională. Salariatul aflat în situația de bore-out este afectat de sentimentul de lipsa de utilitate, de lipsa de valoare profesională şi socială.

Brown-out a fost teoretizat de Andre Spicer şi Mats Alvesson în lucrarea The Stupidity Paradox. Acest sindrom se manifestă printr-o scădere a intensității motivării şi a sensului activității la serviciu, datorită unui sentiment de absurditate față de cerințele profesionale.

Sunt vizați salariații care se simt obligați să realizeze misiuni pe care le consideră absurde, sarcini care sunt în opoziție cu propriile valori morale sau cu idealurile lor profunde, de exemplu, situația în care trebuie să pună presiune pe subalterni fără să fie convinşi de utilitatea acestui demers, în unele cazuri chiar dezaprobând şi metoda.

În concluzie, stresul la locul de muncă poate afecta sănătatea psihică şi fizică a subiecților, conducând la forme de demotivare din ce în ce mai severe, care pot merge până la depresie, chiar până la imposibilitatea fizică de a se ridica din pat.

Înainte de a ajunge la astfel de situații limită, ar fi foarte util să ne reevaluăm atitudinea fața de muncă şi fața de activitatea profesională în economia vieții în ansamblul ei.

Cum ne poate ajuta Mindfulness?

A găsi şi a da sens la ceea ce facem în viața profesională, a cauta o mai mare coerență în viața noastră (între ceea ce credem, spunem şi facem), a cultiva un bun echilibru între viața profesională şi viața privată sunt câteva direcții pe care Mindfulness şi mai ales MBSR® ne pot ajuta să le dezvoltăm.

MBSR® ne ajută să :

  • recunoaştem şi să onorăm valorile noastre morale;
  • ne recunoaştem limitele în compromisuri, să învățăm să spunem Nu sau Da în momentele cheie;
  • ne conectăm la resursele noastre interioare şi să le cultivăm;
  • învățăm să exprimăm ceea ce simțim, respectându-l pe cel de lângă noi. Să fim asertivi;
  • recunoaștem ce e sănătos şi ce e nesănătos pentru noi;
  • acționăm în conformitate cu convingerile noastre şi cu resursele de care dispunem.

Să nu așteptăm să fie prea târziu pentru a ne îngriji de noi înșine.

Le bonheur, c’est ici et maintenant !

 

Surse, şi pentru mai multe detalii:
http://blog.codexa.fr/bien-etre-au-travail/burn-out-bore-out-brown-out-blur-out/
http://travail-emploi.gouv.fr/IMG/pdf/Exe_Burnout_21-05-2015_version_internet.pdf
https://ro.wikipedia.org/wiki/Sindromul_burnout

Care sunt Beneficiile practicii Mindfulness?

 

Beneficiile practicii Mindfulness sunt foarte multe şi în domenii extrem de variate: sănătate, viața personală, mediul profesional, relațiile inter-umane, în mediul medical, şcolar, ş.a.m.d.


În viața de zi cu zi, Mindfulness ne poate ajuta, între altele, la:

  • Reducerea stresului
  • Dezvoltarea atenţiei, a clarităţii mentale şi a concentrării
  • Creşterea performanţei şi eficienţei, Optimizarea capacităţii decizionale
  • Atingerea unui Echilibru între viaţa personală şi cea profesională
  • Creşterea nivelului inteligenţei emoționale: empatie, gestionarea echilibrata a emoţiilor
  • Creşterea încrederii şi stima de sine, Dezvoltarea carismei naturale
  • Dezvoltarea şi consolidarea relaţiilor interumane sănătoase, a spiritului de echipă
  • Ameliorarea mediului de lucru, familial şi ale vieţii personale
  • Creşterea energiei şi a creativităţii
  • Dezvoltarea autonomiei în luarea deciziilor care ne privesc, compasiunii, autenticităţii.

Pe planul sănătății, studiile științifice arată următoarele efecte ale programului Mindfulness de reducere a stresului (MBSR):

  • în cazul depresiei, o reducere cu 50% a riscului de recidivă depresivă. Mindfulness (MBSR şi MBCT) are acelaşi efecte ca şi anti-depresorii, fără efectele secundare ale acestora
  • ameliorarea somnului
  • în cazul durerilor cronici: reducerea lor
  • fibro-mialgie: reducerea simptomelor depresive şi ameliorarea calităţii vieţii
  • reducerea hipertensiunii arteriale
  • hemoragie cerebrală: reducerea simptomelor depresive, a anxietăţii, ameliorarea calităţii vieţii după intervenţiile chirurgicale
  • psoriazis /eczema: o vindecare accelerată
  • tabagism, alcoolism: facilitarea, uşurarea sevrajului
  • tulburări alimentare: reducerea pulsiunilor
  • astm: ameliorarea calităţii vieţii şi reducerea stresului perceput

AICI, lista publicațiilor lui Sara Lazar, Associate Researcher in Psychiatry, Massachusetts General Hospital și Assistant Professor in Psychology, Harvard Medical School, despre creșterea densități materiei cenușii după un MSBR® și alte efecte asupra creierului.

Această paletă largă de beneficii nu are nimic surprinzător când ştim că Mindfulness angrenează o schimbare de atitudine, care modifică până la urma relaţia noastră cu viaţa în întregime. Astfel viaţa noastră puţin câte puţin, se deschide, se extinde, se ușurează şi devine de o senină strălucire.